Alegeri parlamentare

Locul în care se coc și ies din cuptor legile. 

Deși ne place să ne gândim la Parlament ca la o instituție în sine, adevărul e că, tehnic vorbind, Parlamentul nostru bicameral rareori se comportă ca o singură entitate. Senatul și Camera Deputaților sunt instituții separate, fiecare cu propriul CIF, propriul site, propriul regulament, propriul Birou Permanent, propriul sistem de notare (proiectele de lege se cheamă PL-x-uri la deputați, pe când la senatori sunt notate cu literele „L” sau „B” în față) și așa mai departe. Da, există momente în care au ședințe comune, dar, în rest, camerele există pentru a se contrabalansa una pe cealaltă (din nou, checks & balances).

La data redactării acestui material, Parlamentul e compus din 136 de senatori și 330 de deputați, aleși direct de cetățeni în alegeri parlamentare, odată la 4 ani, în circumscripții electorale, pe liste de partid închise. Fiecare județ corespunde unei circumscripții electorale. Bucureștiul are și el propria-i circumscripție, la fel și diaspora. Reprezentarea cetățenilor este una proporțională cu locuitorii circumscripției – astfel, județul Ilfov are un număr de 5 parlamentari, pe când Bucureștiul are 29. 

Camerele joacă, pe rând, rolul de Cameră sesizată (cu adoptare tacită în 45 de zile) și Cameră decizională (fără termen de adoptare), în funcție de ce spune legea. Camera Deputaţilor se pronunţă în calitate de primă Cameră sesizată asupra proiectelor de legi şi propunerilor legislative din domenii precum administrația publică locală sau învățământ, iar Senatul,  conform art. 73 din Constituție și art. 92 din Regulamentul său, va fi prima Cameră sesizată pentru proiecte ce țin de statutul funcționarilor publici, organizarea alegerilor.

În fiecare an, Parlamentul se întrunește în două sesiuni ordinare: 

1. februarie – iunie 
2. septembrie – decembrie.

În aceste sesiuni, parlamentarii lucrează toată săptămâna. O săptămână de lucru începe cu un plen (luni după-amiază), continuă cu activitate în comisii (marți, toată ziua), apoi miercuri câte puțin din ambele (plen, de dimineață, comisii, după). Vinerea și sâmbăta sunt oficial zile dedicate lucrului în teritoriu. Pentru a asculta mai bine nevoile cetățenilor din circumscripția pe care o reprezintă, parlamentarii au birouri de parlamentar în județul care i-a ales (unii se limitează la un singur birou, alții au chiar patru).

Parlamentarii aparțin, de regulă, unui grup parlamentar. Fiecare partid parlamentar are propriul grup parlamentar, la care se adaugă grupul minorităților naționale. Pot exista și parlamentari neafiliați, care ajung neafiliați când nu se mai regăsesc în valorile grupului parlamentar inițial.

Funcțiile Parlamentului

Stabilirea principalelor direcții ale activității social-economice, culturale, statale și juridice, prin

• adoptarea bugetului
• declararea mobilizării generale sau parțiale
• reglementarea alegerilor
• reglementarea organizării și desfășurării referendumului
• organizarea și funcționarea organelor statului,

De conducere în politica externă: ratifică și denunță acorduri internaționale

De alegere, formare, avizare a formării, numire sau revocare a unor autorități sau instituții 

• Îl poate suspenda din funcție pe Președintele României
• Acordă votul de încredere programului și Guvernului
• Poate retrage încrederea acordată Guvernului
• Numește Avocatul Poporului și șefii altor instituții (vezi mai jos)

De control parlamentar

• Controlul parlamentar exercitat prin mesaje, rapoarte și programe;
• Controlul exercitat prin comisiile parlamentare;
• Controlul exercitat prin întrebări și interpelări;
• Parlamentarii pot cere și obține informațiile necesare;
• Controlul exercitat prin rezolvarea petițiilor cetățenilor;
• Controlul exercitat prin Avocatul Poporului.

Mai multe despre Parlamentul României și alte instituții centrale aici.

Legislație primară 

1. Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente 

1. Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României 

1. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2024 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2024 și a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024    

1. Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente  

1. Legea nr. 202/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală 

1. Legea nr. 91/2020 privind modificarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, precum și pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente 

1. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2019 privind modificarea și completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României și modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României din anul 2019 

Legislație secundară

Legislația este însă în continuă actualizare. Pentru ultimele schimbări care se aplică la aceste alegeri, urmăriți: https://www.roaep.ro/legislatie/  

Alegerile pentru reprezentanții cetățenilor în Camera Deputaților și a Senatului vor avea loc pe 1 decembrie (în țară) și în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie (în străinătate).

• În țară: între 7.00 și 21.00, cei care se află la rând își pot exercita dreptul de vot, dar nu mai târziu de ora 23.59; 

• În străinătate: sâmbătă și duminică - începe la ora locală.

Legea nr. 208/2015, Art. 88

(1) La ora 21,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot.

(2) Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot, în condiţiile prezentei legi.

(3) La ora 21,00, urna specială trebuie să se afle în localul secţiei de vot.

(4) Alegătorii aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (2) pot vota până cel mult la ora 23,59.

(5) 2 membri desemnaţi de biroul electoral al secţiei de votare, din cadrul acestuia, verifică la ora 21,00 dacă în afara sediului secţiei de votare se află alegători care aşteaptă să îşi exercite dreptul de vot şi constată şi monitorizează ordinea în care aceştia au acces în localul de vot.

Art. 6 din aceeași lege

(1^1)În străinătate, în ziua de sâmbătă, votarea se deschide la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală 21,00.

Pentru alegerile parlamentare, votezi în județul tău de reședință sau în București, dacă locuiești acolo. Dacă ești în străinătate, poți vota la secția unde ești arondat sau pe liste suplimentare. Există și opțiunea votului prin corespondență pentru cei din străinătate. 

• dacă ai viză de flotant, poți depune, cu 45 de zile înainte de alegeri, o cerere scrisă, datată şi semnată, cuprinzând numele, prenumele şi adresa de domiciliu, pentru înscrierea cu adresa de reşedinţă în Registrul electoral pentru scrutinul respectiv, însoţită de o copie a actului de identitate şi o copie a dovezii de reşedinţă.

Mai pe larg: 

O circumscripție electorală este zona în care votezi pentru a-ți alege reprezentanții. Fiecare circumscripție grupează un anumit număr de cetățeni, asigurând că fiecare comunitate are un cuvânt de spus la nivel local, național sau european. 

Votantul e legat de circumscripție, prin domiciliu sau reședință. Așadar, se poate vota doar la secția la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reședință, cu unele condiții sau excepții:  

• În țară: în județul de care aparținem, respectiv în municipiul București; puteți consulta aici numerotarea secțiilor de votare din țară – Registrulelectoral.ro; 

• În străinătate:  

1. La secția de votare la care suntem arondați conform Registrului electoral sau pe liste suplimentare în alte secții; urmăriți pagina https://votstrainatate.ro 
2. Prin corespondență: urmăriți pagina https://votstrainatate.ro

Lista documentelor care dovedesc dreptul de ședere în străinătate este cuprinsă în Ordinul 373/2024 privind documentele care atestă reședința în străinătate a cetățenilor români în vederea exercitării dreptului de vot prin corespondență la alegerile pentru Președintele României din anul 2024 și pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024, pe care îl puteți găsi la linkul următor: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/279672

Este important ca fiecare alegător să verifice aceste detalii în avans, pentru a se asigura de locația exactă unde trebuie să se prezinte pentru a vota.  

🚩 Dacă nu te regăsești pe listele electorale permanente, vei fi înscris pe listele electorale suplimentare dacă faci dovada cu actul de identitate că ai domiciliul sau reședința pe raza secției de votare la care te-ai prezentat la vot, indiferent că ai fost omis sau nu ai făcut cerere pentru a te înscrie pe liste.  

🚩Dacă nu te afli pe raza unității administrativ – teritoriale de domiciliu sau reședință, dar te afli pe raza circumscripției electorale, vei fi înscris pe listele electorale suplimentare. Nu uita că circumscripția electorală la parlamentare este județul sau municipiul București, iar la prezidențiale este circumscripție unică (întregul teritoriu al țării).   

🚩 Prezentarea actului de identitate este obligatorie pentru înregistrarea în sistem. În cazul neregulilor detectate de sistem, cum ar fi vârsta sub 18 ani, interdicții de vot, arondarea la altă secție de votare sau dubla votare, se iau măsurile corespunzătoare, inclusiv verificarea actului de identitate și, dacă este cazul, permiterea votului după clarificarea situației.  

🚩 Alegătorii cu mobilitate redusă pot vota la orice secție din unitatea administrativ-teritorială corespunzătoare, dacă sunt arondați altundeva, iar prevederile specifice se extind și la votul pentru autoritățile administrației publice locale. 

🚩 Cetățenii care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală cu mai puțin de 60 de zile înaintea scrutinului pot vota doar în locația domiciliului lor.  

Legea 208/2015

Art. 4 Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscripţii electorale la nivelul celor 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Numărul total al circumscripţiilor electorale este de 43. Denumirea, numerotarea şi numărul de mandate aferent circumscripţiilor electorale sunt prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege.

Art. 84 (1) Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa, conform prezentei legi. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa.

În țară, poți vota cu cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic sau carnetul de serviciu militar pentru elevii din școlile militare. 

În străinătate, dacă ai domiciliul în România, folosești aceleași acte ca în țară, plus un document oficial care dovedește reședința în țara respectivă. Dacă ai domiciliul în străinătate, poți vota cu pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic sau pașaportul simplu temporar, toate cu mențiunea țării de domiciliu. 

Art. 83 legea nr. 208/2015

Lista documentelor care dovedesc dreptul de ședere în străinătate este cuprinsă în Ordinul 373/2024 privind documentele care atestă reședința în străinătate a cetățenilor români în vederea exercitării dreptului de vot prin corespondență la alegerile pentru Președintele României din anul 2024 și pentru exercitarea dreptului de vot la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024, pe care îl puteți găsi la linkul următor: https://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2024/pdf_2024/anexa_consolidata_la_omae_373-2024_cu_omae_507-2024.pdf

• cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani (inclusiv cei care o împlinesc în ziua votului);  

• cetățenii care nu au fost puși sub interdicție sau cărora nu le-a fost interzisă exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă;  

• Cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene care au reședința sau domiciliul pe teritoriul României, în aceleași condiții ca și cetățenii români.   

Pentru a putea parcurge acest capitol mai ușor, am grupat contravențiile în categorii și le-am rezumat cu un limbaj mai prietenos cu cetățenii. La următorul capitol poți consulta articolul extras din lege în caz de vrei să aprofundezi informația. 😊 

1. Manipularea și actualizarea listelor electorale

• Este interzis să înscrii intenționat un alegător pe mai multe liste electorale sau să incluzi persoane fictive care nu au drept de vot.
• Încălcarea termenelor pentru actualizarea listelor electorale constituie o contravenție.
• Doar persoanele autorizate au voie să efectueze modificări în Registrul electoral sau în listele electorale.

2. Nerespectarea reglementărilor privind materialele electorale

• Orice abatere de la regulile privind afișarea candidaturilor este considerată o contravenție.
• Vandalizarea materialelor electorale, cum ar fi afișele de campanie sau platformele-program, este interzisă.
• Este ilegal să tipărești buletine de vot fără autorizație, cu excepția specimenelor puse la dispoziția candidaților.

3. Încălcarea regulilor de organizare a procesului electoral

• Organizatorii adunărilor electorale sunt obligați să mențină ordinea și să interzică distribuirea de băuturi alcoolice.
• Este obligatorie actualizarea corectă a delimitării secțiilor de votare conform legislației în vigoare.
• Refuzul de a permite accesul candidaților și observatorilor acreditați în secțiile de votare este interzis.

4. Încălcarea regulilor de ordine și siguranță în secțiile de votare

• Refuzul de a primi și înregistra sesizări sau contestații înaintate conform legii este o contravenție.
• Este obligatorie respectarea dispozițiilor președintelui biroului electoral pentru a menține ordinea în secția de vot și împrejurimi.
• Buletinele de vot nu pot fi eliberate decât persoanelor care prezintă actul de identitate și semnează pe lista electorală.

5. Continuarea campaniei și propagandei electorale în ziua votului

• Continuarea campaniei după încheierea perioadei oficiale este interzisă.
• În ziua votului, este interzis să influențezi alegătorii la sediul secțiilor de votare în favoarea sau defavoarea unui anumit candidat.
• Membrii biroului electoral nu au voie să poarte ecusoane sau alte simboluri de campanie electorală în secția de votare.

6. Obstrucționarea controlului și verificărilor

• Persoanele care efectuează controale trebuie să aibă acces la documentele necesare, iar refuzul de a le furniza este interzis.
• Este obligatoriu să eliberezi copii certificate ale proceselor-verbale persoanelor autorizate să le primească.
• Asociațiile și fundațiile trebuie să respecte condițiile legale pentru desemnarea observatorilor interni, iar nerespectarea acestor norme este o contravenție.

7. Candidaturi și alte încălcări de procedură

• Este interzis să accepți candidatura în mai multe circumscripții sau pentru ambele camere, cu excepțiile permise de lege.
• Toate deciziile și instrucțiunile birourilor electorale și ale Autorității Electorale Permanente trebuie respectate.
• Întocmirea incorectă a proceselor-verbale sau altor documente electorale constituie o contravenție.

Art. 98 din legea 208/2015 (parlamentare) 

Constituie contravenţii, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să constituie potrivit legii penale infracţiuni, următoarele fapte: 

a) încălcarea prevederilor art. 49 alin. (2); înscrierea, cu bună ştiinţă, a unui alegător în mai multe liste electorale permanente, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, efectuarea de înregistrări sau radieri în Registrul electoral, cu încălcarea legislaţiei în vigoare; 

b) neefectuarea înregistrărilor ori a radierilor în Registrul electoral la termenele stabilite potrivit prezentei legi; 

c) efectuarea de operaţiuni în Registrul electoral sau în listele electorale permanente de către persoane neautorizate; 

d) încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea propunerilor de candidaturi; 

e) refuzul de a pune la dispoziţia agenţilor constatatori prevăzuţi la art. 99 documentele şi actele necesare efectuării controlului; 

f) neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum şi distribuirea şi consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări; 

g) distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, a platformelor - program afişate sau a oricăror altor afişe ori anunţuri de propagandă electorală tipărite; 

h) nerespectarea dispoziţiilor art. 49 alin. (4); nerespectarea dispoziţiilor art. 79; 

i) acceptarea de către un cetăţean a candidaturii în mai multe circumscripţii electorale sau atât pentru Senat, cât şi pentru Camera Deputaţilor, cu excepţia candidaturilor propuse de organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale; 

j) nerespectarea deciziilor şi hotărârilor birourilor şi oficiilor electorale; nerespectarea hotărârilor, deciziilor şi instrucţiunilor Autorităţii Electorale Permanente; 

k) nerespectarea dispoziţiilor legale privind actualizarea delimitării secţiilor de votare; 

l) nerespectarea dispoziţiilor art. 65 alin. (2)-(6), art. 66-75, art. 77 şi 78 de către alte persoane decât radiodifuzori; 

m) tipărirea fără drept de buletine de vot, cu excepţia specimenului anulat pus la dispoziţia competitorilor electorali; 

n) refuzul de a permite accesul în secţia de votare al candidaţilor, al persoanelor acreditate, al membrilor birourilor şi oficiilor electorale şi al reprezentanţilor Autorităţii Electorale Permanente să asiste la desfăşurarea operaţiunilor electorale; 

o) refuzul de a se primi şi înregistra o sesizare, întâmpinare, contestaţie sau plângere scrisă înaintată în conformitate cu prevederile prezentei legi; 

p) refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi; 

q) înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală în care este înscris pentru primirea buletinului de vot şi a ştampilei de votare; 

r) neaplicarea pe actul de identitate a ştampilei cu menţiunea "VOTAT" sau a timbrului autocolant, precum şi reţinerea actului de identitate, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare; 

s) întocmirea proceselor-verbale cu încălcarea dispoziţiilor prezentei legi; 

t) încălcarea prevederilor art. 16; continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit partid politic, o anumită alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale ori un candidat independent; 

u) purtarea, pe durata votării, de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare sau de către persoanele acreditate de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală; 

v) încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligaţiei de a participa la activitatea acestor birouri; 

w) refuzul preşedintelui biroului electoral sau al locţiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptăţite potrivit prevederilor prezentei legi; 

x) încălcarea de către asociaţii, fundaţii şi instituţii mass-media româneşti a condiţiilor prevăzute de lege pentru desemnarea observatorilor interni şi a reprezentanţilor instituţiilor mass-media; 

y) încălcarea de către persoanele acreditate a prevederilor art. 90; 

z) încălcarea prevederilor art. 88, 92 şi 93. 

Fiecare alegător figurează în Registrul electoral o singură dată, fiind arondat la o singură secţie de votare. În listele permanente sunt cuprinși alegătorii arondați la secția de votare respectivă, așa cum apar în Registrul electoral. Informațiile din Registrul Electoral sunt comunicate de către Direcțiile pentru Evidența Persoanelor 

Listele electorale suplimentare sunt întocmite în ziua alegerilor și conțin: 

• persoanele care se prezintă la vot și fac dovada că au domiciliul sau reședința pe raza secției de votare respective, însă au fost omise din lista electorală permanentă; 

• persoanele care se prezintă la vot și fac dovada că au reședința pe raza secției de votare respective, însă nu au făcut cereri de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reședință; 

• membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare și operatorii de calculator, dacă au domiciliul sau reședința pe raza circumscripției electorale în care se află secția de votare respectivă; 

• persoanele însărcinate cu menținerea ordinii sau cu verificarea dispozitivului de menținere a ordinii, dacă au domiciliul sau reședința pe raza circumscripției electorale în care se află secția de votare respectivă; 

• candidații, dacă aceștia candidează în circumscripția electorală respectivă. 

La secțiile de votare organizate în străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare care sunt generate în format electronic, în mod automat, pe baza datelor înregistrate pe terminalele informatice din cadrul Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal. 

În situația disfuncționalității Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, listele electorale suplimentare din străinătate se întocmesc pe suport hârtie și cuprind rubrici pentru numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința alegătorului, precum și semnătura acestuia. 

Lista electorală specială este lista în care sunt trecuți cei care își exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale (mobile). 

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP)

Aceasta este instituția care se ocupă de organizarea alegerilor și a referendumurilor; gestionează finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale; poate emite hotărâri; gestionează Corpul Experților Electorali și Registrul Electoral.

Structura administrației electorale pentru alegerile din 1 decembrie 2024 este stabilită printr-un sistem ierarhic de birouri electorale, detaliat astfel: 

Biroul Electoral Central (BEC)

Acesta este la vârful ierarhiei, compus din 21 de membri, inclusiv șapte judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, dintre care unul servește ca președinte și altul ca locțiitor, Președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, membri nominalizați de partidele politice parlamentare și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care au avut grup parlamentar în una dintre Camerele Parlamentului după alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020 etc. Câteva dintre atribuțiile BEC: 

•  Adoptă regulamentul privind organizarea și funcționarea birourilor electorale; 

• Are grijă ca dispozițiile legale privitoare la alegeri să fie respectate și aplicate în mod corect pe întregul teritoriu; 

• Soluționează contestațiile care nu intră în sfera de competență la birourilor electorale de circumscripție sau a instanțelor judecătorești; 

• Primește procesele verbale întocmite de birourile electorale; 

• Centralizează rezultatele la nivel național; 

• Soluționează sesizările privitoare la frauda electorală, putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripție electorală, în cazul în care constată, pe baza probelor administrate, că votarea și stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natură a modifica atribuirea mandatelor;

Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate

• alcătuit din trei judecători în funcție de la Tribunalul București, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente și până la zece reprezentanți ai partidelor politice sau organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale cu membri în Parlamentul European la începutul perioadei electorale. 

Birouri electorale de circumscripție județeană, Biroul electoral de circumscripție a municipiului București, birouri electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală, birouri electorale de circumscripție ale sectoarelor municipiului București și birouri electorale ale secțiilor de votare din țară și din străinătate

Acestea sunt înființate pentru gestionarea și desfășurarea operațiunilor electorale specifice. 

Componența acestor corpuri electorale variază în funcție de nivelul unității administrativ-teritoriale, cu birouri electorale județene, ale municipiului București și ale sectoarelor municipiului București incluzând un președinte, un locțiitor, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente și reprezentanți din partide politice și organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale. Numărul reprezentanților variază cu nivelul administrativ. 

Pentru birourile electorale de circumscripție orășenească și municipală, structura este ajustată conform dimensiunii și nevoilor fiecărei jurisdicții. 

Birourile electorale ale secțiilor de votare (BESV) 

Acestea sunt formate dintr-un președinte, un locțiitor și șapte membri, reprezentanți ai partidelor politice și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale. Desemnarea președinților și locțiitorilor pentru birourile electorale ale secțiilor de votare se finalizează cel târziu cu 20 de zile înainte de ziua votării.În ziua votului voi veți interacționa cu BESV. Iată, pe scurt, câteva dintre atribuțiile lor: 

• Ei sunt cei care primesc de la primari listele electorale permanente; 

• Primesc buletinele de vot, ștampila de control, ștampilele cu mențiunea „VOTAT”; 

• Au grijă ca totul să decurgă în ordine în secția de votare și în jurul acesteia, și iau toate măsurile de ordine în acest sens; 

• Rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate; 

• Întocmește procesul-verbal de la sfârșitul zilei; 

În cazul în care în secția de votare se întâmplă ceva dubios și suspectezi că se încalcă legea, iar biroul electoral al secției de votare nu este prea cooperant, poți apela la Biroul electoral de circumscripție județeană (BEJ) / a municipiului București, deoarece, conform uneia dintre atribuțiile sale, biroul urmărește aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri în toate circumscripțiile electorale din cuprinsul județului, respectiv al municipiului București. 

După cum prevede legea, campania electorală „începe cu 30 de zile înainte de ziua votării şi se încheie cu 24 de ore înainte de momentul începerii votării”.  

🚩 Asta înseamnă că, în ziua votării, atât în secția votare, cât și în jurul acesteia, nu ar trebui să vezi nici urmă de afișe, nici oameni care se sfătuiesc pe la colțuri cu cine să voteze.  

Cumva, trebuie să ne prefacem cu toții că nu știm de ce suntem acolo. Direct răspunzător de îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip, atât din și de pe clădirea sediului sediului de votare este președintele secției de votare, care este obligat să dispună îndepărtarea materialelor de propagandă electorală, el având autoritatea de a dispune măsuri într-un perimetru în jurul secției de votare de 50m în cazul alegerilor parlamentare, respectiv 500m în cazul alegerilor prezidențiale. Președintele secției de votare va fi ajutat de primar în acest sens. 

Nu există legislație unificată cu privire la acest aspect, dar legislația referitoare la alegerile locale prevede că, după ce se solicită îndepărtarea acestora, persoanele desemnate de primar trebuie să le îndepărteze în cel mult 2 ore de la comunicare; puteți propune președintelui biroului electoral să aibă în vedere aplicarea unor bune practici. Dacă (mai) vezi afișe propagandistice prin jur, adu-i aminte respectuos președintelui biroului electoral că nerespectarea acestor prevederi constituie contravenție.  

De asemenea, dacă președintele BESV (biroului electoral al secției de votare) nu ia măsuri ca urmare a sesizării efectuate verbal sau în scris, vă puteți îndrepta către birourile electorale de circumscripție. Birourile electorale de circumscripție sunt înființate la nivel de comună sau oraș, și în București, inclusiv la nivel de sector.  

Legea 208/2015

În străinătate:Art. 6 (1)Votarea în ţară se desfăşoară într-o singură zi, care poate fi numai duminica. În străinătate, votarea se desfăşoară şi pe parcursul zilei de sâmbătă imediat anterioare datei votării.

(11)În străinătate, în ziua de sâmbătă, votarea se deschide la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală 21,00.

(3)Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de ziua votării şi se încheie cu 24 de ore înainte de momentul începerii votării.

În România

Art. 64 Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data desfăşurării alegerilor şi se încheie în ziua de sâmbătă care precedă data alegerilor, la ora 7,00.

Legea 208/2015

Art. 43 (3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare asigură, cu sprijinul primarului, îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din şi de pe sediul secţiei de votare şi dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot. (6)Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. Atribuţiile acestuia se întind şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice, până la o distanţă de 500 m. (8)Măsurile administrative dispuse de birourile electorale referitoare la afişajul electoral se duc la îndeplinire de către primarul unităţii administrativ-teritoriale, de îndată ce i-au fost comunicate.

Art. 81 (3) Îndepărtarea acestor materiale se solicită de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi se duce la îndeplinire de persoanele desemnate de primari în cel mult 2 ore de la comunicare.

🚩 Înainte să intri în secția de votare, poți să fii atent dacă, în jurul secției de votare, până la 50 de metri în cazul alegerilor parlamentare sau 500m în cazul alegerilor prezidențiale, sunt oameni care sfătuiesc alegătorii să voteze sau să nu voteze anumite partide politice / alianțe politice / candidați independenți.  

ℹ️ Președintele secției de votare este direct răspunzător de ceea ce se întâmplă în jurul secției, având autoritate pe o rază de 500 de metri în jurul secției în cazul alegerilor prezidențiale sau 50 de metri în jurul secției în cazul alegerilor parlamentare.  

Așa că atrage-i atenția despre problemă. El, la rândul lui, trebuie să le atragă atenția persoanelor în cauză că, prin oferirea acestor tipuri de sfaturi, comit o contravenție sau o infracțiune. De asemenea, spune-i și dacă vezi indicii despre acțiuni de intimidare a alegătorilor.  

Legea 208/2015

Art. 84 (15)Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale şi persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

Art. 90 (2)Persoanele acreditate nu pot interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza în scris preşedintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularităţi. Orice act de propagandă electorală, precum şi încălcarea în orice mod a prevederilor prezentei legi atrag aplicarea sancţiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din secţia de votare.

Art. 98 Constituie contravenţii, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să constituie potrivit legii penale infracţiuni, următoarele fapte:t)încălcarea prevederilor art. 16; continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit partid politic, o anumită alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale ori un candidat independent;

u)purtarea, pe durata votării, de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare sau de către persoanele acreditate de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală;

Legea 370/2004

Art. 43 (11)Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanelor însărcinate cu menţinerea ordinii, persoanelor acreditate şi operatorilor de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice sau ai societăţilor comerciale ori organizaţiilor neguvernamentale să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

Art. 55 Constituie contravenţii, dacă acestea nu constituie infracţiuni, următoarele fapte:

t)continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat;

ţ)purtarea pe durata votării de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza, persoanele acreditate sau de către operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice sau ai societăţilor comerciale ori ai organizaţiilor neguvernamentale de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală;

🚩 Ce trebuie să știi legat de asta este că, în ziua votării, comercializarea sau consumul de băuturi alcoolice pe o distanță de 500 de metri în jurul secției de votare este interzisă în cazul alegerilor prezidențiale. În cazul alegerilor parlamentare, constituie contravenție neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum şi distribuirea şi consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări. Dacă vezi ceva suspect, anunță președintele secției de votare și adu-i respectuos aminte de această prevedere legală și, de asemenea, că faptul că e contravenție.  

Art. 43 alin. (12) legea 370/2004

Art. 98 legea 208/2015

🚩 Oricât de nedrept ți s-ar părea, turismul electoral nu apare definit expres în lege. Unul dintre motive ar fi faptul că uneori e greu să dovedești dacă un autobuz plin de oameni se întâmplă să se fi organizat singuri să vină împreună la vot sau opțiunea lor la vot a fost cu adevărat coruptă. Cu toate acestea, fapta nu rămîne în afara legii, de aceea avem infracțiunea de corupere a alegătorilor.     

Dacă suspectezi că există motive rezonabile pentru care să crezi că mai multor oameni le-au fost oferiți bani sau alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze cu cineva sau să nu voteze, sesizează poliția locală în legătură cu acest incident sau fă o sesizare la biroul electoral județean. De asemenea, urmărește și documentează activitatea pe un termen mai lung și notează numerele de înmatriculare; nu uita să prioritizezi întotdeauna siguranța ta.  

Cod penal Art. 386: Coruperea alegătorilor (1)Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute în alin. (1) bunurile cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice.

🚩 Dacă observi că cineva este împiedicat, prin orice mijloace, să-și exercite dreptul de a alege, să știi că fapta este infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.  

Ziua alegerilor începe dimineața, la ora 6:00, când președintele biroului electoral al secției de votare, în prezența celorlalți membri, verifică urnele, cabinele, existența listelor electorale, a buletinelor de vot și a ștampilelor necesare votării, după care închide și sigilează urnele prin aplicarea ștampilei de control a secției de votare.  

🚩 Așadar, în timp ce stai la rând, aruncă o privire la urnă și vezi dacă are aplicată ștampila de control și e sigilată cum trebuie. Dacă observi o neregulă, îi poți sesiza verbal președintelui secției de votare, pentru ca acesta să ia măsuri de remediere.  

Legea 208/2015 Art. 82(1)În ziua alegerilor, activitatea biroului electoral al secţiei de votare începe la ora 6,00. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri şi, după caz, a persoanelor acreditate, verifică urnele, listele electorale, buletinele de vot şi ştampilele, consemnând, în procesul-verbal prevăzut la art. 93, numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, numărul pachetelor de buletine de vot, separat pentru Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi numărul ştampilelor cu menţiunea "VOTAT". După încheierea acestei operaţii închide şi sigilează urnele, aplicând ştampila de control a secţiei de votare.

Legea 370/2004

(5)În ziua votării activitatea biroului electoral al secţiei de votare începe la ora 6,00. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenta celorlalţi membri şi, după caz, a persoanelor acreditate, verifică urnele, copiile listelor electorale permanente, buletinele de vot şi ştampilele, consemnând la pct. e) şi i) din procesul-verbal prevăzut la art. 49 alin. (1) numărul buletinelor de vot primite, respectiv numărul ştampilelor cu menţiunea "VOTAT" primite. Pe măsură ce deschide pachetele sigilate, preşedintele asigură aplicarea ştampilei de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot din acestea. După încheierea acestor operaţiuni, preşedintele închide şi sigilează urnele prin aplicarea ştampilei de control pe toate deschizăturile acestora, cu excepţia fantei prin care se introduc buletinele de vot. Lipsa unor buletine de vot se consemnează la pct. j) al procesului-verbal prevăzut la art. 49 alin. (1).

În afară de membrii biroului electoral al secției de votare, de candidați și de delegații și de observatorii acreditați, 🚩 nicio altă persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot, mai mult decât timpul necesar pentru votare. Operatorii de calculator au statut de personal tehnic auxiliar.     

Așa cum o să vezi pe parcursul acestui ghid, direct răspunzător de ce se întâmplă în curtea lui este președintele secției de votare, așa că, acesta, pentru a menține ordinea și buna desfășurare a votului, poate apela la jandarmii / polițiștii care, de asemenea, trebuie să se asigure că totul decurge conform legii.  

Legea 370/2004

Art. 43 (10)În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de operatorii de calculator, de persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii, de persoanele prevăzute la art. 47 alin. (1) şi de personalul tehnic desemnat să asigure remedierea deranjamentelor sistemelor informatice şi de comunicaţii utilizate în procesul electoral, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

Legea 208/2015

Art. 84 (14)În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de delegaţii şi de observatorii acreditaţi, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.  

Dacă ești observator acreditar și ți se refuză accesul în localul de vot, legea e de partea ta. Conform art. 98 lit. n) din Legea 208/2015 în cazul alegerilor parlamentare sau art. 55 lit. o) din legea nr. 370/2004 în cazul alegerilor prezidențiale, cei care refuză să te lase să intri în localul de vot comit o contravenție.  

n)refuzul de a permite accesul în secţia de votare al candidaţilor, al persoanelor acreditate, al membrilor birourilor şi oficiilor electorale şi al reprezentanţilor Autorităţii Electorale Permanente să asiste la desfăşurarea operaţiunilor electorale;

Modelul, dimensiunile şi condiţiile de tipărire ale buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente sau a Guvernului. 

Buletinele de vot sunt distribuite secțiilor de votare de birourile electorale de circumscripție. În ziua votului, președintele secției de vot deschide, pe rând, pachetele cu buletine de vot și aplică ștampila de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot din acestea. 

Legea 208/2015

Art. 61 Modelul, dimensiunile şi condiţiile de tipărire ale buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente.

Legea 370/2004Art. 32(1)Modelul, dimensiunile şi condiţiile de tipărire ale buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor.

art. 82 legea 208/2015

(2)Pe măsură ce deschide pachetele sigilate, preşedintele este obligat să asigure aplicarea ştampilei de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot din acestea.

Art. 43 legea 370/2004

Pe măsură ce deschide pachetele sigilate, preşedintele asigură aplicarea ştampilei de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot din acestea.

🚩 În cazul în care buletinul de vot se deschide în așa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează și se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se mențiune despre aceasta în procesul-verbal al operațiunilor de votare.  

Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. 

Violarea secretului votului constituie infracțiune și se sancționează cu amendă sau închisoare. 

Art. 389: Violarea confidenţialităţii votului

(1)Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepseşte cu amendă.

(2)Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

După ce ai intrat în secția de votare (acces care se face civilizat, în funcție de numărul de cabine, întrucât este interzisă staționarea în secția de votare pentru o perioadă mai lungă decât cea strict necesară exercitării dreptului la vot), ești rugat să prezinți actul de identitate (mergi la secțiune), operatorului de calculator.  

Rolul introducerii codului numeric personal în sistem (SIMPV) este acela de a monitoriza prezența la vot a alegătorilor și de a preveni votul multiplu.     

Dacă alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă existentă în secția de votare respectivă, sistemul semnalează dacă:  

•  persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv;  

• persoana care s-a prezentat la vot și-a pierdut drepturile electorale;  

• persoana care s-a prezentat la vot este arondată la altă secție de votare;  

• persoana care s-a prezentat la vot este omisă din lista electorală permanentă și are domiciliul în raza teritorială a secției de votare respective nu a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reședință;  

• persoana care s-a prezentat la vot și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin.  

🚩 Așadar, este cineva care votează fără a prezenta actul de identitate? Dacă i se înmânează un buletin de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate, fapta e contravenție.  

🚩 Dacă există persoane care votează fără a avea acest drept, votează de două sau mai multe ori sau un alegător introduce în urnă mai multe buletine de vot decât are dreptul, respectiv dacă folosește, pentru a vota, un act de identitate fals sau un buletin de vot fals, fapta este infracțiunea de fraudă electorală.  

Art. 84 legea 208/2015

Fiecare alegător prezintă actul de identitate şi, după caz, documentul care dovedeşte reşedinţa operatorului de calculator al biroului electoral al secţiei de votare, care înscrie codul numeric personal al alegătorului în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.

Art. 84 alin. (3) legea 208/2015

Art. 44 alin. (6) legea 370/2004

Art. 98 din legea 208/2015q)înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală în care este înscris pentru primirea buletinului de vot şi a ştampilei de votare;

Art. 55 legea 370/2004r)înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală sau tabelul electoral în care este înscris pentru primirea buletinului de vot şi a ştampilei cu menţiunea "VOTAT";

Cod penal

Art. 387: Frauda la vot

(1)Fapta persoanei care votează:a)fără a avea acest drept;

b)de două sau mai multe ori;

c)prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi,

(2)Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

3.1.  Disfuncționalități legate de SIMPV  

În cazul în care apare o astfel de situație, nu se poate suspenda sau întrerupe votarea, iar operatorul de calculator / membru al biroului electoral desemnat de președinte va consemna pe suport electronic sau de hârtie, după caz, CNP-ul alegătorilor și ora la care s-au prezentat la vot.  

3.2. Se contestă identitatea unui alegător  

Atât candidații, cât și alegătorii au dreptul să conteste identitatea unei persoane care vrea să voteze. Președintele secției de votare stabilește identitatea acestuia prin orice mijloace, iar, în cazul în care contestația este întemeiată, președintele îl oprește de la vot pe alegătorul consemnat și consemnează acest lucru într-un proces verbal și sesizează poliția.    

3.3. Suspendarea votării  

Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea dar doar pentru motive temeinice și, mai mult, durata acesteia nu poate depăși o oră. Dacă se suspendă de mai multe ori votarea, durata tuturor suspendărilor nu poate depăși două ore. În orice caz, trebuie să apară un afiș pe ușa localului cu cel puțin o oră înainte care să anunțe suspendarea.    

• Chiar dacă se suspendă votarea membrii biroului nu pot părăsi sala de votare în același timp iar urnele de votare, ștampilele, buletinele de vot și toate lucrările biroului rămân sub pază permanentă;  

• Dacă ești observator sau reprezentant al mass-mediei nu poți fi obligat să părăsești sala pe timpul suspendării votării;  

3.4. Mai multe persoane în cabină: selfie-ul cu buletinul de vot  

Regula este că prezența oricărei persoane în cabina de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Altfel, fapta constituie contravenție.  

Ca în cazul (aproape) oricărei reguli, există și excepții:  

•  În cazul în care un alegător, din motive temeinice, nu poate să voteze singur are dreptul să fie ajutat de un însoțitor pe care el îl alege. Însoțitorul nu poate fi o persoană acreditată, un membru al biroului electoral al secției sau un candidat. Președintele constată motivele temeinice în acest caz. Spre exemplu, persoana în cauză este nevăzătoare.  

• O excepție pe care nu o găsești în lege, dar am întâlnit-o în practică, sunt copiii curioși care intră cu părinții în cabina de vot. Credem că legea trebuie interpretată în spiritul ei și nu în litera sa: așa că nu vedem cum un copil de 9 ani ar putea să influențeze votul părintelui dacă intră, din curiozitate, cu el în cabină. Să nu fim mai zeloși decât legea, dar, evident, în cazul în care o astfel de suspiciune ar putea apărea, credem că legea are întâietate.  

⚠️ Este contravenție și fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot de către alegători în timp ce își exercită dreptul de vot. Dacă oamenii vor să-i îndemne pe alții să iasă la vot, noi recomandăm clasica fotografie cu timbrul autocolant pe care scrie VOTAT de pe spatele buletinului.    

3.5. Înscrierea, cu bună știință, a unui alegător în mai multe liste electorale; înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot  

Vezi art. 98 lit. a) din Legea 208/2015 și art. 55 lit. a) din Legea 370/2004;  

3.6. Membrii biroului electoral al secției de votare poartă mândri ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală  

Pe durata votării astfel de însemne sunt interzise și purtarea lor constituie contravenție. Roagă-i frumos să le înlăture!  

3.7. Persoane decedate înscrise pe lista electorală  

Uneori asta poate fi doar o simplă eroare, tocmai pentru că radierea persoanelor decedate nu s-a făcut din oficiu. Cu toate acestea, ce poți face tu dacă observi vecini sau rude decedate prin lista electorală este să ceri radierea acestuia, primarului UAT în a cărei rază teritorială persoana decedată a avut ultimul domiciliu sau doar să faci o sesizare cu privire la existența unei persoane decedate pe lista electorală. Vezi art. 37 din legea 208/2015 pentru procedură. 

Alegătorii care își exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale sunt înscriși într-un extras din listele electorale de la secția de votare respectivă.  

Urna mobilă este pusă la dispoziție pentru alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secției de votare din cauză de boală sau invaliditate. În cazul în care persoanele care se află într-o astfel de situație ele trebuie să facă o cerere scrisă (însoțită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate sau de invaliditate), cerere pe care, ulterior, președintele biroului electoral al secției de votare o poate aproba.  

Cererile trebuie depuse fizic, la sediul biroului electoral al secției de votare, cel târziu sâmbăta dinaintea alegerilor, între orele 18 și 20.  

În cazul în care cererea este aprobată, o echipă formată din cel puțin 2 membri ai biroului electoral este desemnată să se deplaseze cu urna specială și cu materialul necesar votării - ștampila cu mențiunea "VOTAT" și buletine de vot - la locul unde se află alegătorul. Împreună cu membrii desemnați ai biroului merge și polițistul / jandarmul care asigură paza secției de votare.     

🚩 Dacă ești observator mobil și președintele biroului secției de votare îți îngăduie să te alături echipei care merge cu urna mobilă, poți fi atent la următoarele lucruri:  

•  Votarea se face numai pe baza unui extras întocmit personal de președintele biroului electoral de pe lista electorală permanentă, copia listei electorale complementare sau de pe lista suplimentară existente la secția respectivă;  

• Extrasul se semnează de către președinte și se ștampilează, iar persoanele cuprinse în aceste extrase trebuie să fie radiate din celelalte liste existente la secție;  

• Pot vota cu urna mobilă numai persoanele care domiciliază în localitatea sau sectorul municipiului București în care se află secția de votare;  

• Înainte de a se pleca cu urna mobilă, CNP-urile alegătorilor care au făcut cerere sunt preînregistrate în SIMPV, urmând a fi înregistrate definitiv la întoarcerea în localul de vot a echipei, pe baza semnăturilor din extrasul despre care vorbeam mai sus;  

• De asemenea, o altă formalitate care trebuie îndeplinită este ca președintele biroului să solicite operatorului de calculator să verifice ca nu cumva persoanele respective să nu mai fi votat o dată, în aceeași zi;  

🚩 Dacă urna mobilă este încredințată altor persoane decât membrilor biroului electoral al secției de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiții decât cele prevăzute de lege, fapta este infracțiune.  

1. Deschiderea urnelor și numărarea voturilor 

Unul dintre cele mai interesante evenimente din zi este - evident - numărarea voturilor. Procedura este destul de minuțioasă și trece prin mai multe etape, condusă de președintele biroului electoral, în prezența celorlalți membri ai biroului electoral.  

Astfel, președintele biroului electoral:  

• Verifică starea sigiliilor de pe urnele de votare, sigilează fanta urnelor de votare și introduce ștampilele cu mențiunea „VOTAT” într-un plic care se sigilează prin aplicarea ștampilei de control a secției de votare. Dacă lipsește ceva din aceste elemente, acest lucru trebuie să apară în procesul verbal făcut odată cu numărarea voturilor.   

• Tot el anulează și buletinele de vot neîntrebuințate, prin înscrierea pe diagonala primei pagini a mențiunii „ANULAT” și aplicarea ștampilei de control a secției de votare; în cazul în care există pachete intacte cu buletine de vot, mențiunea „ANULAT” se înscrie o singură dată pe pachetul respectiv și se aplică o singură dată ștampila de control a secției de votare. Și aceste buletine anulate vor fi menționate în procesul verbal de la sfârșit.   

• Stabilește numărul alegătorilor înscriși în lista electorală permanentă. Pe aceste liste nu trebuie să apară ștersături, modificări sau completări, altele decât cele rezultate din aplicarea unor situații pe care le acceptă legea.  

• Stabilește numărul alegătorilor prezenți la urne, prin numărarea semnăturilor înscrise pe listele electorale existente în secția de votare.  

• După desigilarea urnei se numără voturile găsite în urnă, evidențiindu-se separat voturile valabil exprimate.  

• Citește cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin de vot, lista de candidați care a fost votată sau, după caz, numele și prenumele candidatului independent.  

• După numărarea voturilor, președintele biroului electoral al secției de votare încheie un proces-verbal, în două exemplare originale.  

🚩 Bine de știut: operațiunea de numărare a voturilor va fi înregistrată audio-video, în mod neîntrerupt, lucru de care se vor ocupa operatorii de calculator.  

   2. Voturi nule 

Sunt nule buletinele de vot pe care:  

• Nu a fost aplicată ștampila de control a secției de votare;  

• Buletinele au alt model decât cel legal aprobat;  

• Buletinele pe care ștampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara patrulaterelor  

• 🚩 Votul este valabil în cazul în care, deși ștampila aplicată a depășit limitele patrulaterului, opțiunea alegătorului este evidentă  

• Sunt voturi albe buletinele care nu au aplicată ștampila "VOTAT"  

• 🚩 Buletinele de vot nule și voturile albe nu intră în calculul voturilor valabil exprimate