Alegeri prezidențiale

Ce este și ce face Președintele? 

Președintele României este cea mai înaltă funcție în stat, reprezentând România atât în țară, cât și în străinătate. Este important să înțelegi că, deși este o funcție foarte importantă, puterile președintelui sunt limitate și bine definite prin Constituție. 

Rolul fundamental 

• Reprezintă statul român 

• Este garantul independenței naționale 

• Veghează la respectarea Constituției 

• Mediază între puterile statului 

• Este comandantul suprem al forțelor armate 

Principalele atribuții 

În politica internă: 

• Numește candidatul pentru funcția de prim-ministru 

• Numește Guvernul pe baza votului de încredere al Parlamentului 

• Poate dizolva Parlamentul în condiții foarte specifice 

• Promulgă legile adoptate de Parlament 

• Poate cere reexaminarea unei legi înainte de promulgare (o singură dată!) 

• Poate organiza referendum după consultarea Parlamentului 

• Prezidează ședințele Consiliului Suprem de Apărare a Țării 

În politica externă: 

• Încheie tratate internaționale în numele României 

• Acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici 

• Reprezintă România la summit-uri și întâlniri internaționale 

Cum se alege Președintele? 

Procesul electoral 

• Alegerile prezidențiale au loc o dată la 5 ani 

• Votul este direct, universal și secret 

• Câștigă candidatul care obține 50% + 1 din voturile valabil exprimate 

• Dacă niciun candidat nu obține majoritatea în primul tur, se organizează turul doi între primii doi clasați 

Condiții pentru candidați 

• Trebuie să aibă cetățenia română 

• Să aibă domiciliul în România 

• Să aibă cel puțin 35 de ani împliniți 

• Să aibă drept de vot 

• Să nu fi avut deja două mandate prezidențiale 

Limitele puterii prezidențiale 

Este important de înțeles că România este o republică semi-prezidențială, ceea ce înseamnă că: 

• Președintele împarte puterea executivă cu Guvernul 

• Nu poate emite legi - această atribuție aparține exclusiv Parlamentului 

• Multe decizii importante necesită aprobarea sau consultarea altor instituții 

• Trebuie să respecte principiul separației puterilor în stat 

Ce se întâmplă după alegeri? 

Începerea mandatului 

• Președintele ales depune jurământul în fața Parlamentului 

• Mandatul începe oficial în ziua depunerii jurământului 

• Lucrează de la Palatul Cotroceni 

• Începe procesul de preluare a atribuțiilor de la președintele anterior 

Durata mandatului 

• Un mandat durează 5 ani 

• Poate fi reînnoit o singură dată 

• În total, o persoană poate fi președinte maximum 10 ani 

Demiterea Președintelui 

Președintele poate fi demis în următoarele situații: 

• Pentru încălcarea gravă a Constituției 

• Procedura începe în Parlament 

• Necesită avizul Curții Constituționale 

• Decizia finală aparține cetățenilor prin referendum 

De ce este important votul tău? 

Votul pentru Președinte este unul dintre cele mai importante drepturi democratice pentru că: 

• Determină direcția țării pentru următorii 5 ani 

• Influențează politica internă și externă a României 

• Afectează relația României cu partenerii internaționali 

• Impactează echilibrul puterilor în stat 

Legislație primară 

1. Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente 
2. Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României 
3. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2025 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2025 și alegerilor locale parțiale din anul 2025
4. Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente  
5. Legea nr. 202/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală 
6. Legea nr. 91/2020 privind modificarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, precum și pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente 
7. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2019 privind modificarea și completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României și modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României din anul 2019

Legislație secundară

1. Decizia Consiliului Național al Audiovizualului nr. 86/2025 privind regulile de desfășurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerea Președintelui României din anul 2025
2. Hotărârea Autorității Electorale Permanente nr. 7/2025 privind aprobarea Metodologiei de monitorizare video a localurilor secţiilor de votare din străinătate la alegerile pentru Președintele României din anul 2025
3. Hotărârea Guvernului nr. 68/2025 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României din anul 2025
4. Hotărârea Guvernului nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025
5. Hotărârea de Guvern nr. 4/2025 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 2025

Legislația este însă în continuă actualizare. Pentru ultimele schimbări care se aplică la aceste alegeri, urmăriți: https://www.roaep.ro/legislatie/  

• 4 mai (în țară) // 2 - 4 mai (în străinătate) - primul tur de alegeri prezidențiale

• 18 mai (în țară) // 16 – mai (în străinătate) - al doilea tur de alegeri prezidențiale (dacă e cazul)

Cum adică dacă e cazul? 

În cazul în care, în primul tur de scrutin, niciun candidat nu a primit 50% + 1 din voturile valabil exprimate, se organizează un al doilea tur de scrutin pentru alegerile prezidențiale în care vom alege între primii doi candidați care au obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate în primul tur; turul va avea loc pe data de 8 decembrie (în țară), respectiv în zilele 6 – 8 decembrie (în străinătate).

• În țară: între 7.00 și 21.00, cei care se află la rând își pot exercita dreptul de vot, dar nu mai târziu de ora 23.59;
   
• În străinătate: vineri - începe la ora locală 12,00 şi se încheie la ora locală 21,00; sâmbătă și duminică - începe la ora locală 7,00 şi se încheie sâmbăta la ora locală 21, respectiv în ziua de duminică se încheie la ora locală 21:00, dar nu mai târziu de ora locală a României 21:00;
   
• Ce înseamnă asta? Că, în țările situate la vest de România, votarea se încheie la ora 21.00 din România, nu la ora locală. Vom urmări modificările legislative pe acest subiect, dacă vor apărea. Îți recomandăm ca tu și cunoscuții tăi să încercați să votați în zilele de vineri și sâmbătă ori duminică foarte dimineață, pentru a nu vă confrunta cu închiderea secțiilor de votare!
   
• La ora 21.00, urna specială (pentru persoane nedeplasabile) trebuie să se afle în localul secției de vot.

Informații în curs de actualizare.

Informații în curs de actualizare.

• cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani (inclusiv cei care o împlinesc în ziua votului);  

• cetățenii care nu au fost puși sub interdicție sau cărora nu le-a fost interzisă exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă;  
• cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene care au reședința sau domiciliul pe teritoriul României, în aceleași condiții ca și cetățenii români.   

Președinte – Legea 370/2004

Art. 35 (1)Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data alegerilor şi se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă de dinaintea datei alegerilor, la ora 7,00.

1. Biroului electoral de circumscripție (al județului sau al Municipiului București – atenție, sectoarele au doar oficii electorale de sector ori al secțiilor de votare din străinătate) 

• veghează la corecta desfăşurare a campaniei electorale în circumscripţia în care funcţionează11 
• soluționează plângerile atât de la candidați, cât și de la alte persoane interesate 
• sesizează autoritățile competente atunci când consideră că sunt necesare măsuri administrative (precum îndepărtarea materialelor de propagandă, repararea unor locuri de afișaj etc.) sau aplicarea unor sancțiuni contravenționale ori penale 

Contestarea răspunsului Biroului de circumscripție:  

• cui adresăm: Biroului Electoral Central / suplimentar, în cazul alegerilor prezidențiale, specific cazul de împiedicare a unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii se soluţionează de Curtea Constituţională (CCR), cu votul majorităţii judecătorilor
• termen de formulare: 48 de ore de la afișare 
• termen de soluționare: 3 zile de la depunere / 48 ore de la depunere la CCR 
• Punere în aplicare a dispozițiilor hotărârilor birourilor electorale: 48 de ore de la data rămânerii definitive a acestora (adică fie de la expirarea termenului de contestare, fie de la data pronunțării Biroului Electoral Central)

2. Biroului electoral al secției de votare (BESV) 

• pentru problema de propagandă în ziua votării (ex. în drum spre secție ai văzut materiale de propagandă afișate pe panouri)14 – președintele BESV are autoritatea de a dispune măsuri într-un perimetru în jurul secției de votare de 50m în cazul alegerilor parlamentare, respectiv 500m în cazul alegerilor prezidențiale 

3. Biroului Electoral Central

• Soluționează plângerile privind campania electorală desfășurată pe platformele foarte mari de social media (X, META etc.)
• Deciziile sale cu privire la platformele foarte mari pot fi contestate la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 48 de ore de la afişarea acestora pe pagina de internet a Biroului Electoral Central;

4. Autoritatea Electorală Permanentă

• Soluționează plângerile privind materialele electorale online sau offline care nu respectă mențiunile obligatorii privind calitatea de material publicitar politic, identitatea sponsorului, vizarea unui public țintă sau distribuirea lor, faptul că sumele utilizate pentru material sunt conforme legii și că materialele sunt realizate pentru o promovare electorală plătită sau neplătită;
• Sancțiunea pentru aceste încălcări este între 15.000 lei la 50.000 lei;
• Deciziile sale cu privire la materialele electorale pot fi contestate la Curtea de Apel Bucureşti;

1 și 2 vor fi ajutați de: 

• Primar 
• Ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul Poliţiei Române, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române, precum şi poliţiştii locali15

Pentru a putea parcurge acest capitol mai ușor, am grupat contravențiile în categorii și le-am rezumat cu un limbaj mai prietenos cu cetățenii. La următorul capitol poți consulta articolul extras din lege în caz de vrei să aprofundezi informația. 😊 

1. Manipularea listelor electorale 

• Înscrierea intenționată a unui alegător pe mai multe liste sau includerea de persoane fictive fără drept de vot este interzisă. 

• Listelor electorale trebuie să li se asigure condiții corespunzătoare de păstrare și actualizare. 

2. Modificarea neautorizată a listelor 

• Numai persoanele autorizate au voie să opereze modificări în listele electorale. 

• Modificările din listele electorale trebuie comunicate la timp către Autoritatea Electorală Permanentă. 

3. Afișajul electoral și simbolurile de campanie 

• Afișarea candidaturilor și utilizarea semnelor electorale trebuie făcute în conformitate cu regulile stabilite. 

• Distrugerea sau deteriorarea materialelor electorale, precum afișele sau listele, este interzisă. 

4. Desfășurarea adunărilor electorale 

• Organizatorii adunărilor electorale trebuie să mențină ordinea și să nu permită distribuirea sau consumul de alcool în timpul evenimentelor. 

5. Încălcarea regulilor de ordine în secțiile de votare 

• Refuzul de a primi contestații sau de a permite accesul persoanelor acreditate în secția de votare poate duce la sancțiuni. 

• Alegătorii trebuie să prezinte actul de identitate și să semneze pentru a primi buletinul de vot. 

6. Încălcarea normelor privind secretul votului 

• Oricine trebuie să respecte regula privind prezența în cabina de vot și nu are voie să dezvăluie votul altora. 

7. Purtarea simbolurilor de campanie în ziua votului 

• Membrii biroului electoral, persoanele acreditate și operatorii de sondaj nu pot purta ecusoane sau insigne de campanie în ziua votului. 

8. Nerespectarea hotărârilor și instrucțiunilor autorităților electorale 

• Toate deciziile și hotărârile emise de birourile electorale și Autoritatea Electorală Permanentă trebuie respectate. 

9. Tipărirea neautorizată a buletinelor de vot 

• Tipărirea buletinelor de vot fără autorizație și utilizarea acestora în ziua alegerilor constituie o infracțiune. 

10. Continuarea propagandei electorale în ziua votului 

• Orice formă de propagandă sau sfătuirea alegătorilor să voteze pentru un anumit candidat în ziua votului este strict interzisă. 

Promovarea, distribuirea, postarea sau editarea de materiale electorale online sau offline care nu respectă mențiunile obligatorii privind calitatea de material publicitar politic, identitatea sponsorului, vizarea unui public țintă sau distribuirea lor, faptul că sumele utilizate pentru material sunt conforme legii și că materialele sunt realizate pentru o promovare electorală plătită sau neplătită.

Art. 55 Legea nr. 370/2004 

Constituie contravenţii, dacă acestea nu constituie infracţiuni, următoarele fapte: 

a) înscrierea cu bună ştiinţă a unui alegător în mai multe liste electorale permanente, înscrierea în listele electorale sau tabelele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot; 

b) păstrarea listelor electorale permanente în condiţii necorespunzătoare; 

c) neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege şi neoperarea acestora în listele electorale permanente; 

d) efectuarea de operaţiuni în listele electorale permanente de către persoane neautorizate; 

e) necomunicarea către Autoritatea Electorală Permanentă a modificărilor operate în lista electorală permanentă; 

f) încălcarea dispoziţiilor art. 4 alin. (2) şi art. 27 alin. (3); 

g) încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea propunerilor de candidaturi prevăzute la art. 31 alin. (3); 

h) folosirea de către un candidat a semnului electoral înregistrat la Biroul Electoral Central de către un alt candidat; 

i) neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum şi distribuirea şi consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări; 

j) distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale permanente, a copiilor de pe acestea sau a tabelelor electorale; 

k) nerespectarea dispoziţiilor art. 37 alin. (1), (3), (4) şi ale art. 39 alin. (4); 

l) afişarea listelor electorale permanente, a copiilor de pe acestea sau a tabelelor electorale; distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a platformelor-program afişate sau a oricăror altor afişe ori anunţuri de propagandă electorală tipărite; 

m) nerespectarea deciziilor şi hotărârilor birourilor electorale; nerespectarea hotărârilor şi instrucţiunilor Autorităţii Electorale Permanente; nerespectarea hotărârilor Curţii Constituţionale; 

n) tipărirea fără drept de buletine de vot, în vederea utilizării acestora în ziua alegerii; 

o) refuzul de a permite accesul persoanelor acreditate în localul secţiei de votare, cu excepţia cazurilor în care preşedintele biroului electoral al secţiei de votare limitează accesul persoanelor acreditate în localul secţiei de votare datorită mărimii acestuia; 

p) refuzul de a primi şi înregistra o întâmpinare, contestaţie sau orice altă cerere, formulată în scris; 

q) refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi; 

r) înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală sau tabelul electoral în care este înscris pentru primirea buletinului de vot şi a ştampilei cu menţiunea "VOTAT"; 

r1) nerespectarea dispoziţiilor legale privind prezenţa altor persoane în cabina de vot; 

s) neaplicarea pe actul de identitate a ştampilei cu menţiunea "VOTAT" sau a timbrului autocolant, după caz, precum şi reţinerea actului de identitate, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare; 

ş) nerespectarea dispoziţiilor art. 48 alin. (1) lit. e) privind citirea cu voce tare a opţiunii exprimate pe buletinul de vot; întocmirea de către birourile electorale ale secţiilor de votare a proceselor-verbale, cu încălcarea dispoziţiilor prezentei legi; 

t) continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat; 

ţ) purtarea pe durata votării de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza, persoanele acreditate sau de către operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice sau ai societăţilor comerciale ori ai organizaţiilor neguvernamentale de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală; 

u) încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligaţiei de a participa la activitatea acestor birouri; 

v) refuzul preşedintelui biroului electoral sau al locţiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptăţite potrivit prevederilor prezentei legi; 

w) încălcarea condiţiilor de acreditare de către persoanele acreditate potrivit art. 47 şi operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice, ai societăţilor comerciale ori ai organizaţiilor neguvernamentale care au fost acreditate de Biroul Electoral Central prin decizie; 

x) nerespectarea dispoziţiilor art. 10-12 privind delimitarea, numerotarea şi stabilirea secţiilor de votare; 

y) nerespectarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1)-(3) şi (5); 

z) nerespectarea dispoziţiilor art. 41 privind afişajul electoral; 

a1)aa) nerespectarea dispoziţiilor art. 43 alin. (12) privind comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice; 

a2)ab) nerespectarea dispoziţiilor art. 43 alin. (4); 

a3)ac) nerespectarea dispoziţiilor art. 48 alin. (1) lit. c). 

Fiecare alegător figurează în Registrul electoral o singură dată, fiind arondat la o singură secţie de votare. În listele permanente sunt cuprinși alegătorii arondați la secția de votare respectivă, așa cum apar în Registrul electoral. Informațiile din Registrul Electoral sunt comunicate de către Direcțiile pentru Evidența Persoanelor 

Listele electorale suplimentare sunt întocmite în ziua alegerilor și conțin: 

• persoanele care se prezintă la vot și fac dovada că au domiciliul sau reședința pe raza secției de votare respective, însă au fost omise din lista electorală permanentă; 

• persoanele care se prezintă la vot și fac dovada că au reședința pe raza secției de votare respective, însă nu au făcut cereri de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reședință; 

• membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare și operatorii de calculator, dacă au domiciliul sau reședința pe raza circumscripției electorale în care se află secția de votare respectivă; 

• persoanele însărcinate cu menținerea ordinii sau cu verificarea dispozitivului de menținere a ordinii, dacă au domiciliul sau reședința pe raza circumscripției electorale în care se află secția de votare respectivă; 

• candidații, dacă aceștia candidează în circumscripția electorală respectivă. 

La secțiile de votare organizate în străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare care sunt generate în format electronic, în mod automat, pe baza datelor înregistrate pe terminalele informatice din cadrul Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal. 

În situația disfuncționalității Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, listele electorale suplimentare din străinătate se întocmesc pe suport hârtie și cuprind rubrici pentru numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința alegătorului, precum și semnătura acestuia. 

Lista electorală specială este lista în care sunt trecuți cei care își exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale (mobile). 

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP)

Aceasta este instituția care se ocupă de organizarea alegerilor și a referendumurilor; gestionează finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale; poate emite hotărâri; gestionează Corpul Experților Electorali și Registrul Electoral.

Structura administrației electorale pentru alegerile din 28 noiembrie și 8 decembrie 2024 este stabilită printr-un sistem ierarhic de birouri electorale, detaliat astfel: 

Biroul Electoral Central (BEC)

Acesta este la vârful ierarhiei, compus din 21 de membri, inclusiv șapte judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, dintre care unul servește ca președinte și altul ca locțiitor, Președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, membri nominalizați de partidele politice parlamentare și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care au avut grup parlamentar în una dintre Camerele Parlamentului după alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020 etc. Câteva dintre atribuțiile BEC: 

•  Adoptă regulamentul privind organizarea și funcționarea birourilor electorale; 

• Are grijă ca dispozițiile legale privitoare la alegeri să fie respectate și aplicate în mod corect pe întregul teritoriu; 

• Soluționează contestațiile care nu intră în sfera de competență la birourilor electorale de circumscripție sau a instanțelor judecătorești; 

• Primește procesele verbale întocmite de birourile electorale; 

• Centralizează rezultatele la nivel național; 

• Soluționează sesizările privitoare la frauda electorală, putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripție electorală, în cazul în care constată, pe baza probelor administrate, că votarea și stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natură a modifica atribuirea mandatelor;

Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate

• alcătuit din trei judecători în funcție de la Tribunalul București, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente și până la zece reprezentanți ai partidelor politice sau organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale cu membri în Parlamentul European la începutul perioadei electorale. 

Birouri electorale de circumscripție județeană, Biroul electoral de circumscripție a municipiului București, birouri electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală, birouri electorale de circumscripție ale sectoarelor municipiului București și birouri electorale ale secțiilor de votare din țară și din străinătate

Acestea sunt înființate pentru gestionarea și desfășurarea operațiunilor electorale specifice. 

Componența acestor corpuri electorale variază în funcție de nivelul unității administrativ-teritoriale, cu birouri electorale județene, ale municipiului București și ale sectoarelor municipiului București incluzând un președinte, un locțiitor, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente și reprezentanți din partide politice și organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale. Numărul reprezentanților variază cu nivelul administrativ. 

Pentru birourile electorale de circumscripție orășenească și municipală, structura este ajustată conform dimensiunii și nevoilor fiecărei jurisdicții. 

Birourile electorale ale secțiilor de votare (BESV) 

Acestea sunt formate dintr-un președinte, un locțiitor și șapte membri, reprezentanți ai partidelor politice și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale. Desemnarea președinților și locțiitorilor pentru birourile electorale ale secțiilor de votare se finalizează cel târziu cu 20 de zile înainte de ziua votării.În ziua votului voi veți interacționa cu BESV. Iată, pe scurt, câteva dintre atribuțiile lor: 

• Ei sunt cei care primesc de la primari listele electorale permanente; 

• Primesc buletinele de vot, ștampila de control, ștampilele cu mențiunea „VOTAT”; 

• Au grijă ca totul să decurgă în ordine în secția de votare și în jurul acesteia, și iau toate măsurile de ordine în acest sens; 

• Rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate; 

• Întocmește procesul-verbal de la sfârșitul zilei; 

În cazul în care în secția de votare se întâmplă ceva dubios și suspectezi că se încalcă legea, iar biroul electoral al secției de votare nu este prea cooperant, poți apela la Biroul electoral de circumscripție județeană (BEJ) / a municipiului București, deoarece, conform uneia dintre atribuțiile sale, biroul urmărește aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri în toate circumscripțiile electorale din cuprinsul județului, respectiv al municipiului București. 

După cum prevede legea, campania electorală „începe cu 30 de zile înainte de ziua votării şi se încheie cu 24 de ore înainte de momentul începerii votării”.  

🚩 Asta înseamnă că, în ziua votării, atât în secția votare, cât și în jurul acesteia, nu ar trebui să vezi nici urmă de afișe, nici oameni care se sfătuiesc pe la colțuri cu cine să voteze.  

Cumva, trebuie să ne prefacem cu toții că nu știm de ce suntem acolo. Direct răspunzător de îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip, atât din și de pe clădirea sediului sediului de votare este președintele secției de votare, care este obligat să dispună îndepărtarea materialelor de propagandă electorală, el având autoritatea de a dispune măsuri într-un perimetru în jurul secției de votare de 50m în cazul alegerilor parlamentare, respectiv 500m în cazul alegerilor prezidențiale. Președintele secției de votare va fi ajutat de primar în acest sens. 

Nu există legislație unificată cu privire la acest aspect, dar legislația referitoare la alegerile locale prevede că, după ce se solicită îndepărtarea acestora, persoanele desemnate de primar trebuie să le îndepărteze în cel mult 2 ore de la comunicare; puteți propune președintelui biroului electoral să aibă în vedere aplicarea unor bune practici. Dacă (mai) vezi afișe propagandistice prin jur, adu-i aminte respectuos președintelui biroului electoral că nerespectarea acestor prevederi constituie contravenție.  

De asemenea, dacă președintele BESV (biroului electoral al secției de votare) nu ia măsuri ca urmare a sesizării efectuate verbal sau în scris, vă puteți îndrepta către birourile electorale de circumscripție. Birourile electorale de circumscripție sunt înființate la nivel de comună sau oraș, și în București, inclusiv la nivel de sector.  

Legea 208/2015

În străinătate:Art. 6 (1)Votarea în ţară se desfăşoară într-o singură zi, care poate fi numai duminica. În străinătate, votarea se desfăşoară şi pe parcursul zilei de sâmbătă imediat anterioare datei votării.

(11)În străinătate, în ziua de sâmbătă, votarea se deschide la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală 21,00.

(3)Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de ziua votării şi se încheie cu 24 de ore înainte de momentul începerii votării.

În România

Art. 64 Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data desfăşurării alegerilor şi se încheie în ziua de sâmbătă care precedă data alegerilor, la ora 7,00.

Legea 208/2015

Art. 43 (3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare asigură, cu sprijinul primarului, îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din şi de pe sediul secţiei de votare şi dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot. (6)Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. Atribuţiile acestuia se întind şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice, până la o distanţă de 500 m. (8)Măsurile administrative dispuse de birourile electorale referitoare la afişajul electoral se duc la îndeplinire de către primarul unităţii administrativ-teritoriale, de îndată ce i-au fost comunicate.

Art. 81 (3) Îndepărtarea acestor materiale se solicită de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi se duce la îndeplinire de persoanele desemnate de primari în cel mult 2 ore de la comunicare.

🚩 Înainte să intri în secția de votare, poți să fii atent dacă, în jurul secției de votare, până la 50 de metri în cazul alegerilor parlamentare sau 500m în cazul alegerilor prezidențiale, sunt oameni care sfătuiesc alegătorii să voteze sau să nu voteze anumite partide politice / alianțe politice / candidați independenți.  

ℹ️ Președintele secției de votare este direct răspunzător de ceea ce se întâmplă în jurul secției, având autoritate pe o rază de 500 de metri în jurul secției în cazul alegerilor prezidențiale sau 50 de metri în jurul secției în cazul alegerilor parlamentare.  

Așa că atrage-i atenția despre problemă. El, la rândul lui, trebuie să le atragă atenția persoanelor în cauză că, prin oferirea acestor tipuri de sfaturi, comit o contravenție sau o infracțiune. De asemenea, spune-i și dacă vezi indicii despre acțiuni de intimidare a alegătorilor.  

Legea 208/2015

Art. 84 (15)Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale şi persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

Art. 90 (2)Persoanele acreditate nu pot interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza în scris preşedintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularităţi. Orice act de propagandă electorală, precum şi încălcarea în orice mod a prevederilor prezentei legi atrag aplicarea sancţiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din secţia de votare.

Art. 98 Constituie contravenţii, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să constituie potrivit legii penale infracţiuni, următoarele fapte:t)încălcarea prevederilor art. 16; continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit partid politic, o anumită alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale ori un candidat independent;

u)purtarea, pe durata votării, de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare sau de către persoanele acreditate de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală;

Legea 370/2004

Art. 43 (11)Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanelor însărcinate cu menţinerea ordinii, persoanelor acreditate şi operatorilor de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice sau ai societăţilor comerciale ori organizaţiilor neguvernamentale să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

Art. 55 Constituie contravenţii, dacă acestea nu constituie infracţiuni, următoarele fapte:

t)continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat;

ţ)purtarea pe durata votării de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza, persoanele acreditate sau de către operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice sau ai societăţilor comerciale ori ai organizaţiilor neguvernamentale de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală;

🚩 Ce trebuie să știi legat de asta este că, în ziua votării, comercializarea sau consumul de băuturi alcoolice pe o distanță de 500 de metri în jurul secției de votare este interzisă în cazul alegerilor prezidențiale. În cazul alegerilor parlamentare, constituie contravenție neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum şi distribuirea şi consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări. Dacă vezi ceva suspect, anunță președintele secției de votare și adu-i respectuos aminte de această prevedere legală și, de asemenea, că faptul că e contravenție.  

Art. 43 alin. (12) legea 370/2004

Art. 98 legea 208/2015

🚩 Oricât de nedrept ți s-ar părea, turismul electoral nu apare definit expres în lege. Unul dintre motive ar fi faptul că uneori e greu să dovedești dacă un autobuz plin de oameni se întâmplă să se fi organizat singuri să vină împreună la vot sau opțiunea lor la vot a fost cu adevărat coruptă. Cu toate acestea, fapta nu rămîne în afara legii, de aceea avem infracțiunea de corupere a alegătorilor.     

Dacă suspectezi că există motive rezonabile pentru care să crezi că mai multor oameni le-au fost oferiți bani sau alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze cu cineva sau să nu voteze, sesizează poliția locală în legătură cu acest incident sau fă o sesizare la biroul electoral județean. De asemenea, urmărește și documentează activitatea pe un termen mai lung și notează numerele de înmatriculare; nu uita să prioritizezi întotdeauna siguranța ta.  

Cod penal Art. 386: Coruperea alegătorilor (1)Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute în alin. (1) bunurile cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice.

🚩 Dacă observi că cineva este împiedicat, prin orice mijloace, să-și exercite dreptul de a alege, să știi că fapta este infracțiune și se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.  

Ziua alegerilor începe dimineața, la ora 6:00, când președintele biroului electoral al secției de votare, în prezența celorlalți membri, verifică urnele, cabinele, existența listelor electorale, a buletinelor de vot și a ștampilelor necesare votării, după care închide și sigilează urnele prin aplicarea ștampilei de control a secției de votare.  

🚩 Așadar, în timp ce stai la rând, aruncă o privire la urnă și vezi dacă are aplicată ștampila de control și e sigilată cum trebuie. Dacă observi o neregulă, îi poți sesiza verbal președintelui secției de votare, pentru ca acesta să ia măsuri de remediere.  

Legea 208/2015 Art. 82(1)În ziua alegerilor, activitatea biroului electoral al secţiei de votare începe la ora 6,00. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri şi, după caz, a persoanelor acreditate, verifică urnele, listele electorale, buletinele de vot şi ştampilele, consemnând, în procesul-verbal prevăzut la art. 93, numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, numărul pachetelor de buletine de vot, separat pentru Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi numărul ştampilelor cu menţiunea "VOTAT". După încheierea acestei operaţii închide şi sigilează urnele, aplicând ştampila de control a secţiei de votare.

Legea 370/2004

(5)În ziua votării activitatea biroului electoral al secţiei de votare începe la ora 6,00. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenta celorlalţi membri şi, după caz, a persoanelor acreditate, verifică urnele, copiile listelor electorale permanente, buletinele de vot şi ştampilele, consemnând la pct. e) şi i) din procesul-verbal prevăzut la art. 49 alin. (1) numărul buletinelor de vot primite, respectiv numărul ştampilelor cu menţiunea "VOTAT" primite. Pe măsură ce deschide pachetele sigilate, preşedintele asigură aplicarea ştampilei de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot din acestea. După încheierea acestor operaţiuni, preşedintele închide şi sigilează urnele prin aplicarea ştampilei de control pe toate deschizăturile acestora, cu excepţia fantei prin care se introduc buletinele de vot. Lipsa unor buletine de vot se consemnează la pct. j) al procesului-verbal prevăzut la art. 49 alin. (1).

În afară de membrii biroului electoral al secției de votare, de candidați și de delegații și de observatorii acreditați, 🚩 nicio altă persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot, mai mult decât timpul necesar pentru votare. Operatorii de calculator au statut de personal tehnic auxiliar.     

Așa cum o să vezi pe parcursul acestui ghid, direct răspunzător de ce se întâmplă în curtea lui este președintele secției de votare, așa că, acesta, pentru a menține ordinea și buna desfășurare a votului, poate apela la jandarmii / polițiștii care, de asemenea, trebuie să se asigure că totul decurge conform legii.  

Legea 370/2004

Art. 43 (10)În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de operatorii de calculator, de persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii, de persoanele prevăzute la art. 47 alin. (1) şi de personalul tehnic desemnat să asigure remedierea deranjamentelor sistemelor informatice şi de comunicaţii utilizate în procesul electoral, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

Legea 208/2015

Art. 84 (14)În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de delegaţii şi de observatorii acreditaţi, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.  

Dacă ești observator acreditar și ți se refuză accesul în localul de vot, legea e de partea ta. Conform art. 98 lit. n) din Legea 208/2015 în cazul alegerilor parlamentare sau art. 55 lit. o) din legea nr. 370/2004 în cazul alegerilor prezidențiale, cei care refuză să te lase să intri în localul de vot comit o contravenție.  

n)refuzul de a permite accesul în secţia de votare al candidaţilor, al persoanelor acreditate, al membrilor birourilor şi oficiilor electorale şi al reprezentanţilor Autorităţii Electorale Permanente să asiste la desfăşurarea operaţiunilor electorale;

Modelul, dimensiunile şi condiţiile de tipărire ale buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente sau a Guvernului. 

Buletinele de vot sunt distribuite secțiilor de votare de birourile electorale de circumscripție. În ziua votului, președintele secției de vot deschide, pe rând, pachetele cu buletine de vot și aplică ștampila de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot din acestea. 

Legea 208/2015

Art. 61 Modelul, dimensiunile şi condiţiile de tipărire ale buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente.

Legea 370/2004Art. 32(1)Modelul, dimensiunile şi condiţiile de tipărire ale buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor.

art. 82 legea 208/2015

(2)Pe măsură ce deschide pachetele sigilate, preşedintele este obligat să asigure aplicarea ştampilei de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot din acestea.

Art. 43 legea 370/2004

Pe măsură ce deschide pachetele sigilate, preşedintele asigură aplicarea ştampilei de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot din acestea.

🚩 În cazul în care buletinul de vot se deschide în așa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează și se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se mențiune despre aceasta în procesul-verbal al operațiunilor de votare.  

Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. 

Violarea secretului votului constituie infracțiune și se sancționează cu amendă sau închisoare. 

Art. 389: Violarea confidenţialităţii votului

(1)Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepseşte cu amendă.

(2)Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

După ce ai intrat în secția de votare (acces care se face civilizat, în funcție de numărul de cabine, întrucât este interzisă staționarea în secția de votare pentru o perioadă mai lungă decât cea strict necesară exercitării dreptului la vot), ești rugat să prezinți actul de identitate (mergi la secțiune), operatorului de calculator.  

Rolul introducerii codului numeric personal în sistem (SIMPV) este acela de a monitoriza prezența la vot a alegătorilor și de a preveni votul multiplu.     

Dacă alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă existentă în secția de votare respectivă, sistemul semnalează dacă:  

•  persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv;  

• persoana care s-a prezentat la vot și-a pierdut drepturile electorale;  

• persoana care s-a prezentat la vot este arondată la altă secție de votare;  

• persoana care s-a prezentat la vot este omisă din lista electorală permanentă și are domiciliul în raza teritorială a secției de votare respective nu a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reședință;  

• persoana care s-a prezentat la vot și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin.  

🚩 Așadar, este cineva care votează fără a prezenta actul de identitate? Dacă i se înmânează un buletin de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate, fapta e contravenție.  

🚩 Dacă există persoane care votează fără a avea acest drept, votează de două sau mai multe ori sau un alegător introduce în urnă mai multe buletine de vot decât are dreptul, respectiv dacă folosește, pentru a vota, un act de identitate fals sau un buletin de vot fals, fapta este infracțiunea de fraudă electorală.  

Art. 84 legea 208/2015

Fiecare alegător prezintă actul de identitate şi, după caz, documentul care dovedeşte reşedinţa operatorului de calculator al biroului electoral al secţiei de votare, care înscrie codul numeric personal al alegătorului în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.

Art. 84 alin. (3) legea 208/2015

Art. 44 alin. (6) legea 370/2004

Art. 98 din legea 208/2015q)înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală în care este înscris pentru primirea buletinului de vot şi a ştampilei de votare;

Art. 55 legea 370/2004r)înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală sau tabelul electoral în care este înscris pentru primirea buletinului de vot şi a ştampilei cu menţiunea "VOTAT";

Cod penal

Art. 387: Frauda la vot

(1)Fapta persoanei care votează:a)fără a avea acest drept;

b)de două sau mai multe ori;

c)prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi,

(2)Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

3.1.  Disfuncționalități legate de SIMPV  

În cazul în care apare o astfel de situație, nu se poate suspenda sau întrerupe votarea, iar operatorul de calculator / membru al biroului electoral desemnat de președinte va consemna pe suport electronic sau de hârtie, după caz, CNP-ul alegătorilor și ora la care s-au prezentat la vot.  

3.2. Se contestă identitatea unui alegător  

Atât candidații, cât și alegătorii au dreptul să conteste identitatea unei persoane care vrea să voteze. Președintele secției de votare stabilește identitatea acestuia prin orice mijloace, iar, în cazul în care contestația este întemeiată, președintele îl oprește de la vot pe alegătorul consemnat și consemnează acest lucru într-un proces verbal și sesizează poliția.    

3.3. Suspendarea votării  

Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea dar doar pentru motive temeinice și, mai mult, durata acesteia nu poate depăși o oră. Dacă se suspendă de mai multe ori votarea, durata tuturor suspendărilor nu poate depăși două ore. În orice caz, trebuie să apară un afiș pe ușa localului cu cel puțin o oră înainte care să anunțe suspendarea.    

• Chiar dacă se suspendă votarea membrii biroului nu pot părăsi sala de votare în același timp iar urnele de votare, ștampilele, buletinele de vot și toate lucrările biroului rămân sub pază permanentă;  

• Dacă ești observator sau reprezentant al mass-mediei nu poți fi obligat să părăsești sala pe timpul suspendării votării;  

3.4. Mai multe persoane în cabină: selfie-ul cu buletinul de vot  

Regula este că prezența oricărei persoane în cabina de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Altfel, fapta constituie contravenție.  

Ca în cazul (aproape) oricărei reguli, există și excepții:  

•  În cazul în care un alegător, din motive temeinice, nu poate să voteze singur are dreptul să fie ajutat de un însoțitor pe care el îl alege. Însoțitorul nu poate fi o persoană acreditată, un membru al biroului electoral al secției sau un candidat. Președintele constată motivele temeinice în acest caz. Spre exemplu, persoana în cauză este nevăzătoare.  

• O excepție pe care nu o găsești în lege, dar am întâlnit-o în practică, sunt copiii curioși care intră cu părinții în cabina de vot. Credem că legea trebuie interpretată în spiritul ei și nu în litera sa: așa că nu vedem cum un copil de 9 ani ar putea să influențeze votul părintelui dacă intră, din curiozitate, cu el în cabină. Să nu fim mai zeloși decât legea, dar, evident, în cazul în care o astfel de suspiciune ar putea apărea, credem că legea are întâietate.  

⚠️ Este contravenție și fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot de către alegători în timp ce își exercită dreptul de vot. Dacă oamenii vor să-i îndemne pe alții să iasă la vot, noi recomandăm clasica fotografie cu timbrul autocolant pe care scrie VOTAT de pe spatele buletinului.    

3.5. Înscrierea, cu bună știință, a unui alegător în mai multe liste electorale; înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot  

Vezi art. 98 lit. a) din Legea 208/2015 și art. 55 lit. a) din Legea 370/2004;  

3.6. Membrii biroului electoral al secției de votare poartă mândri ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală  

Pe durata votării astfel de însemne sunt interzise și purtarea lor constituie contravenție. Roagă-i frumos să le înlăture!  

3.7. Persoane decedate înscrise pe lista electorală  

Uneori asta poate fi doar o simplă eroare, tocmai pentru că radierea persoanelor decedate nu s-a făcut din oficiu. Cu toate acestea, ce poți face tu dacă observi vecini sau rude decedate prin lista electorală este să ceri radierea acestuia, primarului UAT în a cărei rază teritorială persoana decedată a avut ultimul domiciliu sau doar să faci o sesizare cu privire la existența unei persoane decedate pe lista electorală. Vezi art. 37 din legea 208/2015 pentru procedură. 

Alegătorii care își exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale sunt înscriși într-un extras din listele electorale de la secția de votare respectivă.  

Urna mobilă este pusă la dispoziție pentru alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secției de votare din cauză de boală sau invaliditate. În cazul în care persoanele care se află într-o astfel de situație ele trebuie să facă o cerere scrisă (însoțită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate sau de invaliditate), cerere pe care, ulterior, președintele biroului electoral al secției de votare o poate aproba.  

Cererile trebuie depuse fizic, la sediul biroului electoral al secției de votare, cel târziu sâmbăta dinaintea alegerilor, între orele 18 și 20.  

În cazul în care cererea este aprobată, o echipă formată din cel puțin 2 membri ai biroului electoral este desemnată să se deplaseze cu urna specială și cu materialul necesar votării - ștampila cu mențiunea "VOTAT" și buletine de vot - la locul unde se află alegătorul. Împreună cu membrii desemnați ai biroului merge și polițistul / jandarmul care asigură paza secției de votare.     

🚩 Dacă ești observator mobil și președintele biroului secției de votare îți îngăduie să te alături echipei care merge cu urna mobilă, poți fi atent la următoarele lucruri:  

•  Votarea se face numai pe baza unui extras întocmit personal de președintele biroului electoral de pe lista electorală permanentă, copia listei electorale complementare sau de pe lista suplimentară existente la secția respectivă;  

• Extrasul se semnează de către președinte și se ștampilează, iar persoanele cuprinse în aceste extrase trebuie să fie radiate din celelalte liste existente la secție;  

• Pot vota cu urna mobilă numai persoanele care domiciliază în localitatea sau sectorul municipiului București în care se află secția de votare;  

• Înainte de a se pleca cu urna mobilă, CNP-urile alegătorilor care au făcut cerere sunt preînregistrate în SIMPV, urmând a fi înregistrate definitiv la întoarcerea în localul de vot a echipei, pe baza semnăturilor din extrasul despre care vorbeam mai sus;  

• De asemenea, o altă formalitate care trebuie îndeplinită este ca președintele biroului să solicite operatorului de calculator să verifice ca nu cumva persoanele respective să nu mai fi votat o dată, în aceeași zi;  

🚩 Dacă urna mobilă este încredințată altor persoane decât membrilor biroului electoral al secției de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiții decât cele prevăzute de lege, fapta este infracțiune.  

1. Deschiderea urnelor și numărarea voturilor 

Unul dintre cele mai interesante evenimente din zi este - evident - numărarea voturilor. Procedura este destul de minuțioasă și trece prin mai multe etape, condusă de președintele biroului electoral, în prezența celorlalți membri ai biroului electoral.  

Astfel, președintele biroului electoral:  

• Verifică starea sigiliilor de pe urnele de votare, sigilează fanta urnelor de votare și introduce ștampilele cu mențiunea „VOTAT” într-un plic care se sigilează prin aplicarea ștampilei de control a secției de votare. Dacă lipsește ceva din aceste elemente, acest lucru trebuie să apară în procesul verbal făcut odată cu numărarea voturilor.   

• Tot el anulează și buletinele de vot neîntrebuințate, prin înscrierea pe diagonala primei pagini a mențiunii „ANULAT” și aplicarea ștampilei de control a secției de votare; în cazul în care există pachete intacte cu buletine de vot, mențiunea „ANULAT” se înscrie o singură dată pe pachetul respectiv și se aplică o singură dată ștampila de control a secției de votare. Și aceste buletine anulate vor fi menționate în procesul verbal de la sfârșit.   

• Stabilește numărul alegătorilor înscriși în lista electorală permanentă. Pe aceste liste nu trebuie să apară ștersături, modificări sau completări, altele decât cele rezultate din aplicarea unor situații pe care le acceptă legea.  

• Stabilește numărul alegătorilor prezenți la urne, prin numărarea semnăturilor înscrise pe listele electorale existente în secția de votare.  

• După desigilarea urnei se numără voturile găsite în urnă, evidențiindu-se separat voturile valabil exprimate.  

• Citește cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin de vot, lista de candidați care a fost votată sau, după caz, numele și prenumele candidatului independent.  

• După numărarea voturilor, președintele biroului electoral al secției de votare încheie un proces-verbal, în două exemplare originale.  

🚩 Bine de știut: operațiunea de numărare a voturilor va fi înregistrată audio-video, în mod neîntrerupt, lucru de care se vor ocupa operatorii de calculator.  

   2. Voturi nule 

Sunt nule buletinele de vot pe care:  

• Nu a fost aplicată ștampila de control a secției de votare;  

• Buletinele au alt model decât cel legal aprobat;  

• Buletinele pe care ștampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara patrulaterelor  

• 🚩 Votul este valabil în cazul în care, deși ștampila aplicată a depășit limitele patrulaterului, opțiunea alegătorului este evidentă  

• Sunt voturi albe buletinele care nu au aplicată ștampila "VOTAT"  

• 🚩 Buletinele de vot nule și voturile albe nu intră în calculul voturilor valabil exprimate