Tot ce trebuie să știi despre Parlament
Locul în care se coc și ies din cuptor legile.
Deși ne place să ne gândim la Parlament ca la o instituție în sine, adevărul e că, tehnic vorbind, Parlamentul nostru bicameral rareori se comportă ca o singură entitate. Senatul și Camera Deputaților sunt instituții separate, fiecare cu propriul CIF, propriul site, propriul regulament, propriul Birou Permanent, propriul sistem de notare (proiectele de lege se cheamă PL-x-uri la deputați, pe când la senatori sunt notate cu literele „L” sau „B” în față) și așa mai departe. Da, există momente în care au ședințe comune, dar, în rest, camerele există pentru a se contrabalansa una pe cealaltă (din nou, checks & balances).
La data redactării acestui material, Parlamentul e compus din 136 de senatori și 330 de deputați, aleși direct de cetățeni în alegeri parlamentare, odată la 4 ani, în circumscripții electorale, pe liste de partid închise. Fiecare județ corespunde unei circumscripții electorale. Bucureștiul are și el propria-i circumscripție, la fel și diaspora. Reprezentarea cetățenilor este una proporțională cu locuitorii circumscripției – astfel, județul Ilfov are un număr de 5 parlamentari, pe când Bucureștiul are 29.
Camerele joacă, pe rând, rolul de Cameră sesizată (cu adoptare tacită în 45 de zile) și Cameră decizională (fără termen de adoptare), în funcție de ce spune legea. Camera Deputaţilor se pronunţă în calitate de primă Cameră sesizată asupra proiectelor de legi şi propunerilor legislative din domenii precum administrația publică locală sau învățământ, iar Senatul, conform art. 73 din Constituție și art. 92 din Regulamentul său, va fi prima Cameră sesizată pentru proiecte ce țin de statutul funcționarilor publici, organizarea alegerilor.
În fiecare an, Parlamentul se întrunește în două sesiuni ordinare:
- februarie – iunie
- septembrie – decembrie.
Parlamentarii aparțin, de regulă, unui grup parlamentar. Fiecare partid parlamentar are propriul grup parlamentar, la care se adaugă grupul minorităților naționale. Pot exista și parlamentari neafiliați, care ajung neafiliați când nu se mai regăsesc în valorile grupului parlamentar inițial.
Funcțiile Parlamentului
- Stabilirea principalelor direcții ale activității social-economice, culturale, statale și juridice, prin:
- adoptarea bugetului
- declararea mobilizării generale sau parțiale
- reglementarea alegerilor
- reglementarea organizării și desfășurării referendumului
- organizarea și funcționarea organelor statului
- De conducere în politica externă: ratifică și denunță acorduri internaționale
- De alegere, formare, avizare a formării, numire sau revocare a unor autorități sau instituții
- Îl poate suspenda din funcție pe Președintele României
- Acordă votul de încredere programului și Guvernului
- Poate retrage încrederea acordată Guvernului
- Numește Avocatul Poporului și șefii altor instituții
- De control parlamentar:
- Controlul parlamentar exercitat prin mesaje, rapoarte și programe
- Controlul exercitat prin comisiile parlamentare
- Controlul exercitat prin întrebări și interpelări
- Parlamentarii pot cere și obține informațiile necesare
- Controlul exercitat prin rezolvarea petițiilor cetățenilor
- Controlul exercitat prin Avocatul Poporului
Mai multe despre Parlamentul României și alte instituții centrale aici. https://republica.funky.ong/educatie-civica/