Fii observator
I.
Informații generale
1. Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările ulterioare. (Monitorul Oficial al României, partea
I, Nr. 627/31.08.2012)
legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/78622
2. Legea nr. 208/ 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările și
completările ulterioare
legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/170037
3. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul
2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024 (Monitorul Oficial Nr. 195/8.03.2024)
legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/279730
Legislația este însă în continuă actualizare. Pentru ultimele schimbări care se aplică la aceste alegeri, urmăriți:
europarlamentare2024.bec.ro/legislatie
Pe 9 iunie 2024 au loc alegerile europarlamentare și cele locale. Odată ce intrăm în secția de vot, vom primi de la 1 la 5 buletine de vot (depinzând de locul unde ne aflăm și locul unde avem dreptul să votăm):
O circumscripție electorală este o diviziune geografică a unei țări sau a unei regiuni, creată în scopul organizării alegerilor. Fiecare circumscripție are populația sa și este reprezentată de un număr specific de oficiali aleși. Ideea este că fiecare circumscripție oferă oamenilor din acea zonă oportunitatea de a alege reprezentanții lor la nivel local, national, europarlamentar. Prin împărțirea unei țări în circumscripții, se încearcă asigurarea unei reprezentări echitabile, astfel încât fiecare zonă să aibă o voce în procesul decizional la nivel național sau local. Acest sistem ajută la organizarea votului într-un mod mai structurat, permitând cetățenilor să voteze pentru candidații care le reprezintă cel mai bine interesele în cadrul unei anumite zone geografice.
Pentru alegerile europarlamentare:
Există o singură circumscripție pentru toți votanții (pentru că toți europarlamentarii vor reprezenta interesele comune ale României în UE)
Pentru alegerile locale:
Pentru alegerea consiliilor locale și a primarilor, fiecare comună, oraș, municipiu și subdiviziune administrativ-teritorială a municipiului (adică fiecare sector al Capitalei) constituie o circumscripție electorală.
Pentru alegerea consiliilor județene, a președintelui consiliului județean și a Consiliului General al Municipiului București, fiecare județ, respectiv municipiul București, constituie o circumscripție electorală.
Oricine are dreptul de a o face, adică:
- cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani (inclusiv cei care o împlinesc în ziua votului);
- cetățenii care nu au fost puși sub interdicție sau cărora nu le-a fost interzisă exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă;
- Cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene care au reședința sau domiciliul pe teritoriul României, în aceleași condiții ca și cetățenii români.
Votantul e legat de circumscripție, prin domiciliu sau reședință. Așadar, se poate vota doar la secția la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reședință, cu unele condiții sau excepții:
🚩 Dacă există alegători care nu se găsesc pe listele electorale permanente, aceștia vor fi înscriși pe listele electorale suplimentare dacă fac dovada cu actul de identitate că au domiciliul sau reședința pe raza secției de votare la care s-au prezentat la vot.
🚩 Prezentarea actului de identitate este obligatorie pentru înregistrarea în sistem. În cazul neregulilor detectate de sistem, cum ar fi vârsta sub 18 ani, interdicții de vot, arondarea la altă secție de votare sau dubla votare, se iau măsurile corespunzătoare, inclusiv verificarea actului de identitate și, dacă este cazul, permiterea votului după clarificarea situației.
🚩 Alegătorii cu mobilitate redusă pot vota la orice secție din unitatea administrativ-teritorială corespunzătoare, dacă sunt arondați altundeva, iar prevederile specifice se extind și la votul pentru autoritățile administrației publice locale. În fine, cetățenii care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală cu mai puțin de 60 de zile înaintea scrutinului pot vota doar în locația domiciliului lor.
La alegerile europarlamentare există o singură circumscripție, națională. Asta înseamnă că deși, de principiu, ar trebui să votezi la secția de care aparții, poți vota oriunde în țară și străinătate, pe liste suplimentare.
În primul rând, Autoritatea Electorală Permanentă pune la dispoziție
informații actualizate pe site-ul oficial și în aplicații dedicate, unde
alegătorii pot căuta secția de votare bazându-se pe adresa de domiciliu
sau reședință:
AEP Registrul Electoral
Pentru cei aflați în străinătate, Ministerul Afacerilor Externe și misiunile diplomatice vor furniza detalii cu privire la organizarea secțiilor de votare pentru diaspora, informații care vor fi, de asemenea, disponibile online.
Este important ca fiecare alegător să verifice aceste detalii în avans, pentru a se asigura de locația exactă unde trebuie să se prezinte pentru a vota.
Prin act de identitate se înțelege un act de identitate emis de statul român, respectiv:
- cartea de identitate
- cartea electronică de identitate
- cartea de identitate provizorie
- buletinul de identitate
- pașaportul diplomatic
- pașaportul diplomatic electronic
- pașaportul de serviciu
- pașaportul de serviciu electronic
- pașaportul simplu
- pașaportul simplu electronic
- pașaportul simplu temporar
- carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare
Fiecare alegător figurează în Registrul electoral o singură dată, fiind arondat la o singură secţie de votare. În listele permanente sunt cuprinși alegătorii arondați la secția de votare respectivă, așa cum apar în Registrul electoral. Informațiile din Registrul Electoral sunt comunicate de către Direcțiile pentru Evidența Persoanelor
Listele electorale suplimentare sunt întocmite în ziua alegerilor și conțin:
- persoanele care se prezintă la vot și fac dovada că au domiciliul sau reședința pe raza secției de votare respective, însă au fost omise din lista electorală permanentă;
- persoanele care se prezintă la vot și fac dovada că au reședința pe raza secției de votare respective, însă nu au făcut cereri de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reședință;
- membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare și operatorii de calculator, dacă au domiciliul sau reședința pe raza circumscripției electorale în care se află secția de votare respectivă;
- persoanele însărcinate cu menținerea ordinii sau cu verificarea dispozitivului de menținere a ordinii, dacă au domiciliul sau reședința pe raza circumscripției electorale în care se află secția de votare respectivă;
- candidații, dacă aceștia candidează în circumscripția electorală respectivă.
La secțiile de votare organizate în străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare care sunt generate în format electronic, în mod automat, pe baza datelor înregistrate pe terminalele informatice din cadrul Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.
În situația disfuncționalității Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, listele electorale suplimentare din străinătate se întocmesc pe suport hârtie și cuprind rubrici pentru numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința alegătorului, precum și semnătura acestuia.
Lista electorală specială este lista în care sunt trecuți cei care își exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale (mobile).
Observarea alegerilor este necesară pentru un proces electoral transparent și orice cetățean echipat cu niște cunoștință de bază legate de procesul electoral, poate fi el însuși observator la vot.
Cum poți tu, cetățeanul, să fii observator la vot, chiar și fără acreditare?
Așa cum spune și numele, rolul unui observator este de a observa și de a fi vigilent, lucru pe care îl putem face fiecare dintre noi, chiar dacă nu observăm alegerile 24 de ore în secția de votare. Așa cum îi stă bine unui cetățean implicat, un prim pas este cunoașterea legii, lucru care o să te ajute în depistarea eventualelor alarme 🚩 (red flags) pe care poți să le depistezi din momentul în care intri în curtea secției de votare.
Ce nu poți face din rolul de cetățean-observator:
Nu poți interveni în niciun mod în procedurile electorale, nici ca cetățean, nici ca observator acreditat, nici ca cetățean-observator.
Ce poți face din rolul tău de cetățean-observator:
Poți sesiza președintele biroului electoral al secției de votare în cazul în care constați existența unor neregularități. Îți recomandăm ca mai întâi să-i atragi atenția verbal, respectuos, iar mai apoi, în cazul în care nu este primită cu receptivitate sesizarea ta, poți face o sesizare scrisă. Modele găsești la sfârșitul ghidului. În schimbul sesizării, primești neapărat un număr de înregistrare.
În momentul raportării de nereguli este important să menționați dacă ați fost implicat direct sau ați văzut incidentul sau ați aflat de la un terț.
Pentru a filma sau fotografia în secția de votare, solicitați acordul președintelui biroului electoral al secției de votare.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP)
- este instituția care se ocupă de organizarea alegerilor și a referendumurilor;
- gestionează finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale;
- poate emite hotărâri;
- gestionează Corpul Experților Electorali și Registrul Electoral
Structura administrației electorale pentru alegerile din 9 iunie 2024 este stabilită printr-un sistem ierarhic de birouri electorale, detaliat astfel:
Biroul Electoral Central este la vârful ierarhiei, compus din 21 de membri, inclusiv șapte judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, dintre care unul servește ca președinte și altul ca locțiitor, Președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, membri nominalizați de partidele politice parlamentare și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care au avut grup parlamentar în una dintre Camerele Parlamentului după alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020 etc. Câteva dintre atribuțiile BEC:
- Adoptă regulamentul privind organizarea și funcționarea birourilor electorale;
- Are grijă ca dispozițiile legale privitoare la alegeri să fie respectate și aplicate în mod corect pe întregul teritoriu;
- Soluționează contestațiile care nu intră în sfera de competență la birourilor electorale de circumscripție sau a instanțelor judecătorești;
- Primește procesele verbale întocmite de birourile electorale;
- Centralizează rezultatele la nivel național;
- Soluționează sesizările privitoare la frauda electorală, putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripție electorală, în cazul în care constată, pe baza probelor administrate, că votarea și stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natură a modifica atribuirea mandatelor;
Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, alcătuit din trei judecători în funcție de la Tribunalul București, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente și până la zece reprezentanți ai partidelor politice sau organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale cu membri în Parlamentul European la începutul perioadei electorale.
Birouri electorale de circumscripție județeană, Biroul electoral de circumscripție a municipiului București, birouri electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală, birouri electorale de circumscripție ale sectoarelor municipiului București și birouri electorale ale secțiilor de votare din țară și din străinătate sunt înființate pentru gestionarea și desfășurarea operațiunilor electorale specifice.
Componența acestor corpuri electorale variază în funcție de nivelul unității administrativ-teritoriale, cu birouri electorale județene, ale municipiului București și ale sectoarelor municipiului București incluzând un președinte, un locțiitor, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente și reprezentanți din partide politice și organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale. Numărul reprezentanților variază cu nivelul administrativ.
Pentru birourile electorale de circumscripție orășenească și municipală, structura este ajustată conform dimensiunii și nevoilor fiecărei jurisdicții.
Birourile electorale ale secțiilor de votare (BESV)
Acestea sunt formate dintr-un președinte, un locțiitor și șapte membri, reprezentanți ai partidelor politice și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale. Desemnarea președinților și locțiitorilor pentru birourile electorale ale secțiilor de votare se finalizează cel târziu cu 20 de zile înainte de ziua votării.În ziua votului voi veți interacționa cu BESV. Iată, pe scurt, câteva dintre atribuțiile lor:
- Ei sunt cei care primesc de la primari listele electorale permanente;
- Primesc buletinele de vot, ștampila de control, ștampilele cu mențiunea „VOTAT”;
- Au grijă ca totul să decurgă în ordine în secția de votare și în jurul acesteia, și iau toate măsurile de ordine în acest sens;
- Rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate;
- Întocmește procesul-verbal de la sfârșitul zilei;
În cazul în care în secția de votare se întâmplă ceva dubios și suspectezi că se încalcă legea, iar biroul electoral al secției de votare nu este prea cooperant, poți apela la Biroul electoral de circumscripție județeană (BEJ) / a municipiului București, deoarece, conform uneia dintre atribuțiile sale, biroul urmărește aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri în toate circumscripțiile electorale din cuprinsul județului, respectiv al municipiului București. Datele de contact ale birourilor electorale de circumscripție
